13 Mai sau ziua internationala a dorului

          Azi cica e ziua dorului,si sincer sa fiu imi este dor si sa stau cu anumite persoane sau sa revad anumite locuri prin care am trecut sau pe unde am copilarit.

          In primul rand cel mai dor imi este de copilarie,imi este extrem de dor de familia unita care era sau cel putin parea fericita,de copilaria frumoasa cu prietenii de la bloc sau cei de la tara.Bucuria de acum,de la 20 de ani este ca am un prieten foarte bun cu care inca vorbesc si ne stim de cel putin 10 ani.Imi este dor de prima dragoste,de Catalina de la tara.

          Pot spune ca imi mai e dor de momentele in care eram de-a dreptul fericit si nu imi dadeam seama.Regret ca nu m-am bucurat la maxim de clipele astea,dar poate ca asta este cursul unora in viata,sa regreti anumite clipe frumoase in care puteai sa fii mult mai fericit.Sper sa invat pe viitor din asta.

          Dor imi mai este si de Bianca,mi-a placut extrem de mult cand am iesit cu ea,este o persoana super si sunt sigur ca fiecare ar avea aceeasi parere dupa ce ar iesi macar odata cu ea.

          De-a lungul timpului am cunoscut mai multe persoane cu care nu am mai iesit,doar ne salutam,dar imi este dor sa mai stau cu ele,nu cu toate dar cateva tot sunt.

          Imi mai este dor si de liceu,din clasa a 10-a dupa ce m-am mutat la un alt profil a fost totul mai frumos,colegi ok cu care radeam macar odata pe zi.

          Partea cea mai amuzanta este ca nu stie nimeni si putini vor afla lucrurile de care imi este dor,dar cu toate acestea este ceva firesc.Iubesc lucrurile frumoase si stiu ca sunt axat pe ale mele dar asta sunt si nu ma pot schimba,sau nu imi doresc asta.

          Stiu ca in titlu scrie 13 Mai,iar primul paragraf incepe cu azi.Postarea este scrisa pe 13 doar ca este postata mai tarziu,la fel ca toate celelalte.In incheiere pot spune ca imi este dor de atatea lucruri,sa mai retraiesc momentele frumoase,de o parte din oamenii pe care i-am cunoscut,simplificat imi e dor de o parte din trecut.